În 2014, nimeni nu mai credea că în secolul XXI mai este posibilă o anexare de teritoriu. Acest lucru a fost valabil până când Federația Rusă a anexat peninsula Crimeea sub pretextul protejării populației ruse. În aprilie 2014, NATO a creat un pachet de măsuri militare pentru a consolida apărarea aliaților după criza din Ucraina. Cel mai important punct al acestor măsuri a fost întărirea graniței Estice și Sud-Estice a NATO. Exerciții militare au fost planificate în România și Polonia iar misiunea de poliție aeriană din statele baltice a primit o atenție sporită.
Pe 24 aprilie 2017, patru aeronave Typhoon ale Forțelor Aeriene Regale ale Marii Britanii, Escadrila 3, baza aeriană Conningsby, împreună cu un detașament de 150 militari care formează Flotila Expediționară 135 (135 EAW), au aterizat la baza militară de la Mihail Kogălniceanu pentru a începe o misiune de Poliție Aeriană sporită (enhanced air policing) sub comandă NATO. Operațiunea “Biloxi”, cum este denumită de RAF, este prima misiune de poliție aeriană într-o țară care este capabilă să îndeplinească de una singură această misiune.
Misiunea de “enhanced Air Policing” (eAP), care crește capabilitățile României, face parte din pachetul de măsuri de asigurare al NATO, introdus în 2014. “Măsurile de asigurare sunt flexibile și scalabile ca răspuns la situația fluctuantă de securitate cu care se confruntă alianța. Măsurile de securitate sunt gândite să transmită un mesaj puternic și clar către public. Fiind situată pe flancul estic al NATO, România este una din țările față de care alianța își demonstrază solidaritatea hotărâtă și neabătută.” a declarat purtătorul de cuvânt al NATO AIRCOM.
Membrii NATO folosesc termenul de “Poliție Aeriană” pentru a-și descrie folosirea unitară a aeronavelor de luptă pentru a păstra integritatea spațiului aerian al alianței. “Misiunea de poliție aeriană NATO este una pur defensivă. A devenit o rutină și este o componentă fundamentală a modului în care NATO oferă securitate membrilor. Misiunea nu vine ca răspuns față de o amenințare anume și nici nu este direcționată spre o anumită țară.” a declarat purtătorul de cuvânt al NATO AIRCOM. Misiunea NATO de poliție aeriană se află sub supravegherea și îndrumarea Allied Air Command (AIRCOM). Centrele combinate pentru operațiuni aeriene (CAOC) din Uedem, Germania și Torrejon, Spania, îndeplinesc misiunea.
Misiunea de Poliție Aeriană pe timp de pace a AIRCOM implică folosirea Sistemului de Supraveghere și Control Aerian (Air Surveillance and Control System), Comandă și Control Aerian (Air Command and Control) și aeronavele aflate în Serviciul de Lupta Poliție Aeriană. Misiunile de Poliție Aeriană vin ca raspuns în situații în care aeronave civile sau militare nu urmează regulile internaționale ale aerului și se apropie de spațiul aerian al alianței. De obicei aceste aeronave nu se identifică în mod corespunzător, nu comunică cu serviciile de trafic aerian civil sau nu transmit un plan de zbor.
De la anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei de către Federația Rusă în 2014, NATO a observat o creștere a activitaților aeriene militare ruse. Operațiunile aeriene s-au mutat din zona Baltică spre zona Mării Negre în 2015 și mai departe spre Siria în 2016. “Aeronavele NATO au executat mai mult de 700 misiuni de interceptare ca raspuns la operațiunile aeriene ale Federației Ruse în 2016.” a declarat purtătorul de cuvânt al NATO AIRCOM.
Forțele Aeriene Române îndeplinesc misiunea de Poliție Aeriană cu cele două escadrile de MiG 21 LanceR de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii și de la Baza 86 Aeriană Fetești. Aeronavele Escadrilei 861 sunt detașate pe baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu datorită lucrărilor de modernizare ce se desfășoară la aerodromul Bazei 86 în pregătire pentru escadrila de F16 cumpărate din Portugalia și Statele Unite.
Forțele Aeriene Române execută misiunea de Poliție Aeriană sub comanda CAOC Torrejon încă de la începutul aderării la NATO. În orice moment, câte două MiG 21 LanceR sunt pregătite pentru Serviciul de Luptă Poliție Aeriană la ambele baze aeriene. În 2007, MiG-urile românești au avut o misiune de patru luni în Lituania unde au executat misiunea de Poliție Aeriană NATO în statele Baltice.
“Forțele Aeriene Române sunt bine pregătite și foarte capabile să îndeplinească misiunea de Poliție Aeriană pe cont propriu, augmentarea permite o absorbție mai eficientă a oricărei greutăți apărute dintr-o nevoie crescută de a executa misiuni reale de Poliție Aeriană (A-Scrambe). Toate deciziile, legate de începerea unei misiuni de Poliție Aeriană, de pe care bază și câte resurse sunt necesare pentru îndeplinirea misiunii, sunt responsabilitatea CAOC de la Torrejon, Spania și depind de situația tactică. Toate aeronavele aflate în Serviciu de Luptă Poliție Aeriană sunt în stand-by 24 de ore din 24, 7 zile din 7 și sunt gata să pornească la ordinele CAOC” a declarat purtătorul de cuvănt al NATO AIRCOM.
“Forțele Aeriene Române au asigurat execuția misiunii de Poliție Aeriană NATO la un standard fără cusur. Integrată în linia de comandă a CAOC Torrejon, a menținut același nivel și standard pe care NATO îl oferă tuturor aliaților” a declarat un expert de la CAOC Torrejon.
Zona de responsabilitate a CAOC Torrejon este zona sudică a “Air Policing Area”. Zona sudică acoperă toate statele NATO de la sud de Alpi, din Azore până în estul Turciei și din centrul Franței până la extremitatea sudică a Italiei. CAOC Uedem, este responsabil de zona noridcă a APA. Singura diferență între cele două centre stă în forțele aeriene cu care lucrează și aeronavele de luptă furnizate pentru îndeplinirea misiunii de Poliție Aeriană.
Operațiunea “Biloxi” vine să întărească raspunsul împotriva amenințărilor aeriene la granița spațiului aerian românesc, prin controlul tactic realizat de Centrul Combinat pentru Operațiuni Aeriene (CAOC) de la Torrejon, Spania, a aeronavelor Typhoon ale RAF și a MiG-urilor 21 LanceR.
“Cele patru Typhoon-uri de la Mihail Kogălniceanu reprezintă resurse suplimentare care pot fi folosite pentru a menține capabilitatea de Poliție Aeriană a NATO și CAOC Torrejon are o mai mare flexibilitate în alocarea resurselor în fața incidentelor din spațiul aerian al României. Pentru ambii aliați misiunea oferă o oportunitate excelentă de a lucra și a se antrena împreună. La fel ca MiG-urile românești, Typhoon-urile RAF vor fi trimise de CAOC Torrejon să răspundă unor incidente aeriene, de exemplu aeronave non-NATO care zboară aproape de granița spațiului aerian NATO fără un plan de zbor, fără a fi în contact cu serviciile civile de trafic aerian sau fără a avea pornit transponderul.” a declarat un expert de la CAOC Torreon.
Personalul CAOC a certificat detașamentul de Typhoon-uri ale RAF în timpul unei evaluări ce a durat două zile la sfărșitul lunii Aprilie. Reprezentanți ai CAOC au participat la briefinguri și debriefinguri ale piloților RAF, au verficat tacticile, tehnicile și procedurile și au purtat discuții cu piloții, pentru beneficiul ambelor părți implicate.
Piloții Forțelor Aeriene Române și RAF își desfășoară misiunea ca și înainte. Nu s-au schimbat multe în afară de faptul că acum, misiunea este executată de piloți și aeronave a două state membre NATO.
“Forțele Aeriene Regale sunt aici pentru a spori și augmenta capabilitatea noastră de îndeplinire a misiunii de Poliție Aeriană. Pentru noi nu s-a schimbat nimic, ne executăm misiunea ca înainte. Factorii de decizie de la Torrejon au acum un număr mai mare de resurse în zonă și ei decid ce resurse să folosească în cazul unei amenințări anume. Presupunerea este ca atunci când resursele naționale sunt saturate, sunt disponibile resurse suplimentare. Decizia e luată de CAOC Torrejon și nu exista o prioritate anume pentru noi sau pentru Typhoon-uri” a spus Lt. Col. Silviu Marincaș.
“Suntem aici într-o misiune de Poliție Aeriană sporită, deci nu înlocuim ci indeplinim misiunea alături de frații nostri români. Misiunea de Poliție Aeriană pe care o facem aici nu diferă de ceea ce facem acasă. Avem grijă de integritatea spațiului aerian NATO dar o facem într-o altă parte a NATO. În țările Baltice am zburat din Estonia unde este o forță aeriană mai mică în timp ce aici există o forță aeriană capabilă cu MiG-uri 21 și noile F16. Există o mare diferență între ce am făcut în țările Baltice și ce facem aici.” a spus Wing Commander Andrew Coe, comandantul detașamentului britanic, despre prima misiune de acest fel a NATO.
“Misiunea este aproape identică cu ceea ce facem acasă pentru că este o misiune NATO. Ceea ce fac MiG-urile aici nu diferă de ceea ce facem noi acasă și chiar față de ceea ce facem noi aici când sporim capacitatea. Pentru noi, misiunile de Poliție Aeriană sunt ceva normal indiferent unde suntem în lume. Faptul că întâlnim oameni care o fac la fel ne arată cât de bine funcționează tacticile comune ale NATO.” a spus Squadron Leader Paul Hanson despre misiunea din România
Deși misiunea principală a Typhoon-urilor în România este cea de Poliție Aeriană sub comandă NATO, piloții celor două forțe aeriene încearcă să câștige cât mai mult din această detașare. Pregătirea continuă ca și până acum pentru cele două escadrile dar acum există mai multe oportunități de învățare de ambele părți și există ocazia antrenării într-un set mai divers de scenarii.
“Pregătirea noastră nu s-a schimbat. Ne continuăm programul de zbor pentru a ne menține pregătirea și pentru a învăța noii piloți care ne vin la escadrilă. Când există o suprapunere de program cu detașamentul de Typhoon-uri încercăm să profităm cât mai mult de acest lucru, dar avem de asemenea și misiuni specifice pe care le planificăm și le executăm împreună cu ei. Ne antrenăm în diferite scenarii cu ei. Ne trimitem piloții nostri mai experimentați să zboare cu piloții lor mai tineri și ei fac invers pentru noi. Avem un briefing comun și pregătim misiuni de “dissimilar air combat training basic fighter maneuvers”, începând de la lupte 1v1 și ajungând la scenarii complexe unde ambele părți învățăm cât de mult unii de la alții. Ne-am antrenat cu ei și în alte misiuni, ‘close air support’ cu JTAC-ii americani, am avut misiuni comune cu nave în Marea Neagră, operațiuni cu elicoptere americane aflate în România. Scopul lor aici nu este doar cel de de executare a misiunii de Poliție Aeriană. Lucrăm cu ei pentru a ne întări relațiile și a avea o mai bună înțelegere despre cum operăm în comun. Detalii foarte mici contează și ne pregătim pentru a clarifica aceste detalii. Totul de la mici diferențe de folosire a cuvintelor până la interacțiunea socială ne ajută să creem o legătură mai strânsă și dacă va fi nevoie să executăm misiuni comune vom fi mai bine pregătiți în urma acestor antrenamente.” Lt. col. Silviu Marincaș, RoAF pilot.
“E grozav pentru interoperabilitatea dintre noi, antrenamentele pe care le-am avut cu MiG-ul 21 și Typhoon-ul au fost senzationale. Am avut misiuni aer-aer cu Pumele Forțelor Aeriene Române și e prima dată când se întamplă asta. Am avut misiune specifică de vânătoare a elicopterelor care încearcă să scape de urmarirea unui vânător. Piloții de Puma ca și cei de pe Typhoon au avut parte de un exercițiu foarte bun. Un alt lucru pe care l-am făcut aici e să lucram cu Forțele Navale împreună cu care am avut un exercițiu pe mare. Au fost fregatele românești împreună cu nava americană ‘USS Oscar Austin’, Typhoon-urile noastre și MiG-urile 21 într-un exercițiu mare. A fost prima dată când s-a facut asta și o vom mai face de câteva ori în timpul detașării noastre aici. Suntem aici pentru Poliție Aeriană NATO dar ar fi greșit să ratăm oportunitatea de a ne antrena cu România, țară cu care suntem foarte buni prieteni. Cred că există o legătură foarte bună între România și Marea Britanie. Toată lumea care lucrează din București până la cei care sunt la escadrilă au lucrat foarte bine și a fost senzațional cum toată lumea a lucrat împreună.” Wing Commander Andrew Coe, comandantul detașamentului.
“Menținerea pregăritii este diferită aici, dar este mai bună. Am zburat cu Pumele românești și cu MiG-urile. Vom fi implicați în mai multe exerciții majore în zonă, inclusiv cu țările vecine. De asemenea ne-am putut folosi de spațiul aerian foarte bun și de poligoanele disponibile aici pentru antrenamentul nostru. În zonă sunt detasamente ale US Army, US Marine Corps și US Air Force și ne-am putut antrena și cu ei. Aceste oportunitați nu apar așa de des în Marea Britanie deci e vorba de un antrenament diferit, un accent diferit pus pe pregatire, dar foarte, foarte valoros.” Squadron Leader Paul Hanson.
Flotila 135 se detașează ca o subunitate și a adus mai mult decât avioane în România. Modul de operare îi permite să fie detașată în aproape orice colț al lumii și pe orice aerodrom, dar acum că se află pe un aerodrom civil/militar activ cu facilități existente, poate beneficia de facilitățile locale și poate învăța împreună cu personalul local despre cum alții fac aceeași misiune.
“Nu am adus doar avioane. Sunt oameni în București care controlează avioanele, am adus autospeciale de pompieri care să lucreze cu pompierii români, avem paramedici și doctori care lucrează împreună cu românii. Cu toții învățăm, toată lumea lucrează împreună, de la mecanicii de la sol până la piloți, există cineva de aici cu care să putem lucra.” Wing Commander Andrew Coe, comandantul detașamentului.
Deși pregătirea și executarea misiunii de Poliție Aeriană sunt obiectivul principal, așa cum le stă bine piloților, se discută și despre misiuni și interceptări similare. Crearea unei legături mai puternice între piloți vine și prin discuțiile despre interceptări din trecut la o cana de ceai sau cafea.
“Când vine vorba de interceptări din trecut nu discutăm informațiile clasificate, dar discutăm experiențele avute, pentru că interceptările lor diferă de ale noastre. Noi am avut alți actori și alte situații decât ei.” Lt. col. Silviu Marincaș.
“Un lucru e sigur, piloților le place să spună povești. Am povestit despre experiențele noastre. Deși există diferențe în ceea ce am întâlnit, ele sunt destul de mici. În general, experiențele și reacțiile sunt asemănătoare. Avem un sentiment de satisfacție profesională când aflăm lucrul acesta.” Squadron Leader Paul Hanson.
Despre succesul operațiunii “Biloxi”, NATO AIRCOM este încrezător că misiunea va adăugă putere răspunsului împotriva amenințărilor aeriene de la granița estică a NATO și va reafirma angajamentul față de aliați. “Suntem convinși că detașamentul Forțelor Aeriene Regale va contribui cu succes la protecția integrității spațiului aerian al României. Prezența lor transmite un semnal vizibil publicului român, despre anajamentul, solidaritatea și hotărârea NATO, până în septembrie când misiunea va fi preluată de un detașament al Forțelor Regale Aeriene Canadiene.” a declarat purtătorul de cuvânt al NATO AIRCOM.
Operațiunea “Biloxi” a început pe 1 mai și va continua până pe 31 august. Cu un număr mare de exerciții militare ce se desfășoară în această vară în România, vor fi destule ocazii pentru ambele Forțe Aeriene să își îmbunatățească pregătirea operațională și să desfășoare și alte misiuni în afara celei de Poliție Aeriană.