Este aproape imposibil, oricât am vrea sa nu asociem creșterea numărului de exerciții militare și a detașărilor de echipamente și personal din 2014 până astăzi, cu anexarea Crimeii de Federația Rusă.
Declarațiile NATO, UE și a Statelor Unite ale Americii ne indică dorința de întărire a colaborării militare și a flancului estic al NATO și UE prin diferite măsuri. De-a lungul timpului au avut loc exerciții militare, detașări de forțe (terestre, navale şi aeriene) și prin mecanismul de poliţie aeriană întărită la Marea Neagră .
După detaşarea dronelor MQ-9 Reaper operate de 52nd Expeditionary Operations Group Detachment 2, 52nd Fighter Wing, în Polonia în luna mai 2018 la Baza Aeriană de la Miroslawiec, Polonia şi apoi detaşarea temporară a acestor drone la Câmpia Turzii în lunile august 2019 şi ianuarie 2020, a urmat crearea unui detaşament dedicat Bazei 71 Aeriană începând din ianuarie 2021. Dronele aflate la Baza 71 sunt operate de 31st Expeditionary Operations Group, Detachment 1, subordonat 31st Fighter Wing de la Baza Aeriană Aviano.
Scopul detaşamentelor din Polonia şi România este de a descuraja acţiunile ostile din regiune şi de a sprijini aliaţii NATO prin misiuni de culegere de informatii, supraveghere şi recunoaştere aeriană.
Folosirea aeronavelor fără pilot în estul Europei a început în 2015 prin dronele de tip RQ-4 Global Hawk operate de 9th Operations Group, Detachment 4 de la Sigonella, Italia şi Baza Aeriană Beale, California cu misiuni similare de culegere de informaţii, supraveghere şi recunoaştere în sprijinul structurilor militare ale Statelor Unite ale Americii în Europa (EUCOM, AFRICOM şi CENTCOM).
În data de 4 februarie 2021, a avut loc un eveniment „DV Day” de prezentare a dronelor detaşate în România. La evenimentul de la Baza 71 au participat Chargé d’Affaires al Ambasadei Statelor Unite la Bucuresti, David Muniz, generalul de brigadă Jason E. Bailey, comandantul 31st Fighter Wing, Aviano şi Şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, general-maior Viorel Pană.
Domnul David Muniz, a declarat că prezenţa Statelor Unite prin detaşamentul de la Câmpia Turzii este exemplul consolidării parteneriatului de securitate şi a investiţiilor financiare făcute de Statele Unite şi România pentru protejarea regiunii. Din 2015, Statele Unite au alocat peste 143 de milioane de dolari pentru modernizarea unităţii de la Câmpia Turzii în scopul apărării colective a României şi de a asigura securitatea în regiunea Mării Negre. De asemenea, domnul Muniz a mulţumit României pentru eforturile depuse în contracararea ameninţărilor globale prin misiunile efectuate în Irak, Afganistan şi Mali dar şi pentru trimiterea de experţi militari în Alabama pentru asistenţă pe durata pandemiei COVID-19.
Generalul Bailey a declarat: „Capabilitatea de lansare şi recuperare a aeronavelor MQ-9 de la Câmpia Turzii nu ar fi posibilă fără sprijinul şi dedicarea personalului Forţelor Aeriene Române. Cred ca e important pentru toată lumea scopul aducerii aeronavelor MQ-9 Reaper în România şi anume efectuarea misiunilor ISR (informaţii, supraveghere şi recunoaştere) pentru comandantul forţelor întrunite şi gândindu-ne şi din perspectiva comandantului forţelor aeriene aliate NATO”.
Detaşamentul de la Campia Turzii este format din 90 de persoane şi un număr suficient de aeronave MQ-9 care satisfac nevoile operaţionale conform maiorului Colin Gapfert. Din ce am observat la evenimentul de presă organizat, erau prezente patru aeronave MQ-9, unele din ele fiind cel mai probabil varianta Extended Range (elice cu patru pale) introdusă în serviciu în august 2015 şi care are o autonomie de până la 33-35 de ore pe lângă alte îmbunătăţiri legate de senzori şi sistemul de comunicaţii.
Fiind prima misiune de acest gen în România, personalul detaşat împreună cu aeronavele se descurcă în condiţii minime de operare în comparaţie cu alte baze în care operează deja Forţele Aeriene ale SUA, conform Chief Master Sgt. Larry: „Este remarcabilă perseverenţa cu care aceşti aviatori lucrează în condiţiile în care nu au la dispoziţie ce au de obicei. Au încredere că vor primi lucrurile de care au nevoie dar au răbdare şi sunt înţelegători având în vedere că scriu istorie fiind primul contingent al guvernului SUA care operează aeronave MQ-9 în această ţară”( https://www.af.mil/News/Article-Display/Article/2495031/mq-9s-execute-new-mission-in-romania/).
MQ-9 Reaper este o aeronavă înarmată, multirol, ce operează la altitudini medii şi are autonomie mare, este pilotată de la distanţă, folosită în principal pentru neutralizarea ţintelor dar şi pentru misiuni de culegere de informaţii şi supraveghere aeriană. Având o autonomie si un set mare de senzori, suită de echipamente de comunicaţii multi-mod şi posibilitatea de a folosi armament de precizie oferă o capabilitate unică de a efectua misiuni de atac, coordonare şi recunoaştere împotriva ţintelor aflate în mişcare.
Propulsata de un motor turboprop TPE331, folosit şi pe aeronave cu pilot la bord cum ar fi Pilatus PC-6C, North American Rockwell OV-10 Bronco, Dornier 228 sau BAe Jetstream 31/32, este produsă de General Atomics Aeronautical Systems şi este în serviciul Forţelor Aeriene ale SUA din octombrie 2007. Este considerat o versiune mai mare şi mai puternică a lui MQ-1 Predator. Are o autonomie de aproximativ 14-17 ore în varianta standard şi până la 33-35 de ore în varianta Extended Range. Poate fi înarmată în diferite configuraţii cu rachete AGM-114 Hellfire şi bombe GBU-12 sau GBU-38.
Pe partea de senzori de supraveghere şi recunoaştere Reaper poate fi echipat pe lângă sistemul multi spectral de ţintire care conţine senzor infra-roşu, cameră video color/monocrom pe timp de zi, indicator şi iluminator laser, cu sistemul „Gorgon Stare” care foloseşte aproximativ 370 de camere foto şi generează imaginea unei suprafeţe de aproximativ 100 kmp, folosită de analişti pentru a depista mişcări de echipamente şi personal. De asemenea poate fi echipat cu radarul multimod Lynx sau radar multimod de supraveghere maritimă.
Datorită timpului necesar pentru comenzile date de pilot prin satelit să ajungă la dronă (aproximativ 2 secunde de întârziere între momentul efectuării comenzii şi recepţionarea semnalului de dronă), ele sunt operate în zona de decolare-aterizare de un echipaj aflat pe baza avansată. Echipajele care pilotează drona după decolare, sunt formate de un pilot ofiţer al forţelor aeriene ale SUA şi de un operator senzori, subofiţer al forţelor aeriene SUA care se află de obicei în Statele Unite, fie la Baza Aeriana de la Nellis, Nevada sau Davis-Monthaham, Arizona
Dronele MQ-9 Reaper au fost folosite în trecut în Afganistan (aproape trei escadrile bazate în Kandahar în 2018), Irak, Yemen, Libia, Siria.
MQ-9 a fost folosit pentru executarea unor misiuni ofensive de mare vizibilitate, printre care uciderea generalului iranian Qasem Soleimani în ianuarie 2020. Tot un Reaper a fost folosit la uciderea în 2015 a lui „Jihadi John”, un cetăţean britanic membru al Statului Islamic, cunoscut pentru faptul că decapita prizonieri. Prima utilizare letală a Reaper a avut loc pe 28 octombrie 2007 când a folosit o rachetă Hellfire asupra unor insurgenţi în Afganistan
De-a lungul utilizării, dronele MQ-9 au fost implicate şi în incidente (20 au fost pierdute doar în 2015 din motive tehnice), două drone s-au lovit în aer în august 2020 deasupra Siriei, iar câteva au fost doborâte de la sol de forţele inamice (octombrie 2017, iunie 2019 şi august 2019 de rebelii Houthi în Yemen folosind rachete SA-6 sau derivate locale şi în noiembrie 2019 de armata naţională libiană folosind un sistem Pantsir).